Sindromul de colon iritabil este cunoscut și sub numele de colopatie funcțională sau tulburări funcționale intestinale. Este benign și este o tulburare cronică care jenează zilnic persoanele care suferă de acesta.
Sindromul intestinului iritabil – o tulburare benignă ce nu trebuie ignorată
Este o tulburare de două ori mai frecventă la femei decât la bărbați, afectează în principal persoanele între 20 și 40 de ani, iar persoanele anxioase supuse unui stres persistent par să fie mai expuse riscului decât altele.
Ce este colonul iritabil?
Considerat de multă vreme o tulburare psihosomatică, sindromul de colon iritabil este de fapt o adevărată patologie care este adesea trecută cu vederea. De fapt, se estimează că aproape 5 până la 10% din populația adultă este purtătoare. Uneori încă misterioasă, această boală care are rădăcini în sistemul digestiv afectează și sfera psihologică și merită o atenție mai mare.
Cauzele
Sindromul intestinului iritabil nu are o cauză specifică. Există factori declanșatori care se găsesc la un anumit număr de pacienți și care indică adesea colopatie funcțională.
Amintim mai întâi de motricitatea intestinală care presupune un tranzit lent sau rapid, deci reglarea digestiei. Dacă această motricitate este perturbată poate duce la episoade de diaree sau constipație care sunt simptomatice ale SCI (sindromul colonului iritabil). Simptomatică, da, dar nu sistematică! Există și tulburări ale microbiotei, numite disbioze, precum și probleme de permeabilitate a intestinului care ar avea ca rezultat o reacție inflamatorie, făcând colonul sensibil.
Dincolo de cauzele funcționale, ar exista o relație între patologia și starea psihologică a pacientului. Într-adevăr, sindromul este declanșat sau se intensifică în timpul unui episod de anxietate, un eveniment deosebit de stresant sau depresie. De asemenea, este interesant de observat că femeile reprezintă un public afectat în mod specific de SCI (3 femei la 1 bărbat). Acest fapt s-ar explica prin expunerea mai regulată a femeilor la traume, făcându-le mai susceptibile de a provoca aceste tulburări digestive.
Simptomele
Semnele sindromului de colon iritabil nu apar în mod regulat, ci mai degrabă sub formă de atacuri. Declanșatorii par, cel mai adesea, alimentele sau anxietatea. În general, pacienții prezintă tulburări de digestie care provoacă dureri abdominale, rezolvate prin defecare. Mai mult, modificarea frecvenței și formei scaunelor este și o manifestare recurentă a colopatiei funcționale. Se pot observa și așa-numitele simptome extraintestinale: oboseală, dureri de cap, tulburări de somn etc.
Colopatia funcțională: un diagnostic poate ascunde o altă problemă de sănătate
Diagnosticul sindromului de colon iritabil se bazează pe mai multe criterii:
- Clasificarea Roma IV (a cărei ultimă versiune datează din 2016) care se bazează pe observarea vârstei tulburărilor. Într-adevăr, se consideră că există un sindrom de colon iritabil atunci când durerea apare cel puțin o dată pe săptămână, timp de 90 de zile în ultimele 6 luni.
- Scala Bristol clasifică scaunele pentru a defini tipurile în funcție de aspect și consistență. Există 7 tipuri care variază de la constipație la diaree. Această scală permite medicilor generaliști și gastroenterologilor să diagnosticheze rapid problemele gastrice folosind un instrument vizual.
În cazul unor semne de avertizare care ar putea indica o boală organică, pot fi efectuate teste suplimentare. Aceste semne de avertizare sunt:
- prezența sângelui în scaun
- anemie
- pierdere în greutate
- febră
- etc.
Prin urmare, medicul poate sfătui pacientul să facă analize de sânge mai ample, o colonoscopie sau o examinare a scaunului pentru a stabili dacă nu există o patologie subiacentă mai gravă, cum ar fi boala Crohn.
Îmbunătățirea calității vieții pacienților care suferă de sindromul intestinului iritabil
Sindromul intestinului iritabil nu este o problemă de sănătate tocmai ușoară deoarece impactul său asupra vieții de zi cu zi și sănătății pacienților poate fi semnificativ. Este deci necesar ca persoana în cauză să găsească ce îi face bine, ținând cont de faptul că fiecare organism este diferit.
Alimentația
Nutriția este un punct cheie în tratamentul sindromului de colon iritabil. Durerea rezultată din această tulburare digestivă este direct legată de ceea ce pacientul mănâncă. În general este indicat să se consume fibre în cantități suficiente, fără a abuza însă de ele pentru a nu perturba sistemul digestiv și a provoca efectul opus. Alimentele bogate în fibre sunt accesibile tuturor oamenilor și sunt ușor de încorporat în mesele noastre. Se regăsesc în fructe și legume (fierte în caz de inflamație intensă), leguminoase (linte, năut etc.) sau cereale (ovăz, tărâțe etc.).
De asemenea, se poate urma dieta Fodmap care reprezintă o alimentație fără așa-zișii carbohidrați „fermentabili” care fermentează în colon și provoacă balonări și tulburări intestinale cunoscute în SCI. Această manieră diferită de alimentația constă în mai multe etape:
- Se începe prima lună fără alimente care conțin Fodmap-uri.
- Se reintroduc un set de alimente în fiecare săptămână, observând cu atenție dacă simptomele revin pentru a elimina grupurile cu probleme.
- Se reintegrează treptat alimentele bine tolerate până se găsește o alimentație completă care să îi facă bine pacientului.
Pe scurt, totul este o chestiune de simptome și dozaj. Consumul suplimentelor alimentare poate fi un plus în managementul patologiei. Pe bază de probiotice, drojdii saccharomyces sau cărbune vegetal, acestea aduc beneficii pentru microbiotă și ajută adesea la reglarea tulburărilor digestive.
Tratamentele
Nu există un tratament specific pentru sindromul colonului iritabil, dar medicii pot prescrie medicamente care acționează asupra simptomelor pentru a le calma, cel puțin temporar. Astfel, durerile persistente de stomac sunt tratate cu antispastice care relaxează mușchii intestinali. În același mod, constipația poate fi atenuată printr-un scurt tratament pe bază de laxative, iar diareea printr-un medicament care încetinește tranzitul intestinal.
Nu trebuie să uităm de aspectul psihologic al bolii. Într-adevăr, tinde să-și aibă sursa în stres și în perioadele de fragilitate psihologică. Utilizarea, sub strictă supraveghere medicală, a tratamentului anxiolitic sau consumul antidepresivelor poate avea un efect pozitiv asupra calității vieții pacientului.
