Vitamina B12 sau cobalamina este una dintre vitaminele esențiale și are numeroase beneficii. Chiar dacă organismul nu o poate produce, aceasta se găsește în unele produse de origine animală precum carnea, laptele, ouăle. După ce ajunge în stomac, este eliberată din proteine alimentare de acidul clorhidric și enzime. Dacă este necesar, aceata poate fi administrată prin suplimente alimentare sau prin injecții.
Există mai multe vitamine esențiale pentru buna funcționare a organismului. Pentru a putea să consumi toate vitaminele necesare funcționării normale a corpului tău, este important să adopți o dietă variată și echilibrată.
Vitamina B12 face parte din complexul de vitamine B și este o vitamină hidrosolubilă, ca toate celelate vitamine B. Citește articolul nostru pentru a afla tot ce este esențial despre această vitamină.
Rolurile vitaminei B12
Vitamina B12 are o mulțime de roluri în organismul uman.
- Vitamina B12 este esențială pentru funcționarea normală a sistemului nervos și a creierului deorece susține funcția cognitivă, poate îmbunătăți memoria, ajută la menținerea sănătății nervilor și participă la formarea mielinei care îi înconjoară.
- Participă la sinteza ADN-ului, materialul genetic aflat în toate celulele organismului.
- Este necesară pentru formarea hematiilor / eritrocitelor / globulelor roșii. Corpul uman produce milioane de globule roșii pe minut, iar dacă nivelurile de vitamina B12 sunt foarte scăzute, atunci se reduce producția de globule roșii și poate să apară chiar anemia. Globulele roșii sănătoase sunt celule de dimensiuni mici și cu formă rotundă, dar în cazul carenței vitaminei B12, acestea devin mari și ovale, iar astfel nu pot să se mai deplaseze din măduva osoasă în fluxul sangvin într-un mod adecvat. Din cauză că numărul de globule roșii sănătoase care transportă oxigenul spre organele vitale scade, vor apărea simptome precum oboseala și slăbiciunea.
Beneficiile vitaminei B12
Vitamina B12 are o mulțime de beneficii pentru organismul uman.
Susține sistemul digestiv
Vitamina B12 joacă un rol esențial în stimularea activității tractului intestinal și al digestiei deoarece participă la metabolismul proteinelor, grăsimilor și carbohidraților. Prin transformarea carbohidraților în glucoză, aceasta ajută la obținerea energiei necesare corpului uman.
În anumite situații, unele boli care afectează funcționarea intestinelor, precum precum boala Crohn, pot împiedica organismul să stocheze suficientă vitamina B12.
Susține funcționarea corectă a inimii
Cobalamina menține sănătatea sistemului cardiovascular și poate preveni apariția bolilor de inimă. Reduce nivelurile mari de homocisteină care sunt considerate un factor de risc major în apariția bolilor de inimă. În plus, aceasta poate contribui la controlul valorilor mari ale colesterolului și al hipertensiunii arteriale. De asemenea, nivelurile optime de acid folic și vitamina B12 reglează homocisteina, unul dintre factorii de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei.
Oferă energie
Vitamina B12 participă la transformarea carbohidraților în glucoza, oferind astfel energia de care organismul tău are nevoie. Deficitul de această vitamină este asociat cu oboseală sau lipsă de energie.
Vitamina B12 pentru sarcină
Vitamina B12, ca și celelalte vitamine, este necesară pentru a avea o sarcină sănătoasă. Aceasta ajută la evoluarea corectă a sarcinii și la dezvoltarea creierului și a sistemului nervos ale fătului. Carența acesteia mai ales în primul trimestru de sarcină poate crește riscul de malformații congenitale, cum ar fi defectele tubului neural. În plus, poate provoca naștere prematură sau chiar avort spontan.
Prin diverse studii s-a demonstrat că gravidele cu niveluri de vitamina B12 mai mici de 250 mg / ml prezintă un risc de trei ori mai mare de a naște un copil cu malformații congenitale față de cele care aveau niveluri optime de cobalamină.
Susține sistemul nervos
Cobalamina este deosebit de importantă pentru sistemul nervos deoarece poate ajuta la reducerea depresiei și anxietății prin sintetizarea și metabolizarea serotoninei responsabilă pentru reglarea stării de spirit. Persoanele cu carență au niveluri mai mici de serotonină și se pot confrunta astfel cu stări de depresie.
Conform unui studiu realizat pe persoane cu depresie și niveluri scăzute de vitamina B12, s-a observat că pacienții care au primit antidepresive și această vitamină și-au îmbunătățit semnificativ simptomele de depresie față de cei care au primit doar antidepresive. În plus, conform altui studiu, persoanele cu niveluri scăzute de vitamina B12 au avut un risc de depresie severă de două ori mai mare. Chiar dacă s-a arătat că administrarea de vitamina B12 poate ajuta la reducerea depresiei la persoanele cu deficiență, cercetările nu au demonstrat că are același efect la indivizii care au niveluri optime.
Conform unui studiu, s-a observat că persoanele cu carență de cobalamină, în special cele în vârstă, pot suferi de pierderi de memorie. Vitamina B12 ajută la prevenirea atrofiei creierului, o problemă asociată cu pierderea memoriei sau chiar demență. Conform unei cercetări realizate pe persoanele care sufereau de demență în stadiu incipient, persoanele care au utilizat atât cu cobalamină, cât și acizi grași Omega 3 au avut un declin mental mai încetinit.
Poate întârzia apariția bolii Alzheimer. Conform unor studii, s-a dovedit că pacienții care suferă de această boală au un nivel scăzut de vitamina B12.
În plus, această vitamină este importantă și pentru axa creier-intestin deoarece menține mușchii scheletici, parametrii neuro-comportamentali și ajută la modularea microbiotei intestinale.
Prevenirea apariției anemiei
Prin participarea la producția de globule roșii, vitamina B12 ajută la prevenirea apariției diferitelor tipuri de anemie, precum anemia macrocitară sau anemia pernicioasă. De asemenea, previne și apariția anemiei megaloblastice care se manifestă prin stări de oboseală și slăbiciune.
Susține sănătatea oaselor
Conform unei cercetări realizate pe 2.500 de persoane care au prezentat carență de vitamina B12, s-a observat că acești indivizi aveau și o densitate minerală osoasă mai mică față de cea normală. Aceste oase pot deveni fragile și crește riscul de apariție al osteoporozei. Astfel, un nivel optim de cobalamină te ajută să ai oase mai puternice și mai sănătoase.
Reduce riscul de degenerescență maculară
Degenerescența maculară este o afecțiune oculară care afectează în principal vederea centrală. Conform unui studiu efectuat pe 5.000 de femei cu vârsta peste 40 de ani, s-a dovedit că utilizarea suplimentelor cu acid folic și vitamina B6 poate ajuta la reducerea acestei probleme. Cercetătorii suștin că această vitamină poate reduce și nivelul homocisteinei, un aminoacid care este responsabil printre altele de apariția acestei boli.
Susține sănătatea părului, pielii și unghiilor
Vitamina B12 susține sănătatea unghiilor, a părului și a pielii. Nivelurile scăzute ale acesteia pot duce la apariția unor afecțiunii precum hiperpigmentare, vitiligo (depigmentarea pielii în diferite zone), decolorarea unghiilor, modificări ale părului, stomatită angulară (inflamarea și crăparea colțurilor gurii). Utilizarea suplimentelor cu vitamina B12 poate îmbunătăți simptomele la persoanele cu deficit de cobalamină.
Susține sistemul imunitar
Prin diverse studii s-a demonstrat că aceasta este implicată chiar și în susținerea sistemului imunitar și al activității antivirale.
Deficitul de vitamina B12
Ca orice alt deficit, carența de vitamina B12 apare atunci când nivelurile acesteia sunt prea mici. Deoarece nu se testează în mod normal nivelul de cobalamină, carența poate trece neobservat o perioadă îndelungată. Cu trecerea timpului, poate duce la anemie, leziuni ale nervilor, afectarea memoriei și chiar a raționamentului.
Simptomele carenței de vitamina B12
O carență ușoară de vitamina B12 poate trece neobservată deoarece poate să nu provoace niciun simptom. Mai mult, există persoane cu niveluri foarte mici de cobalamină care nu au niciun simptom. Simtomele pot apărea lent și se pot agrava în timp. Dacă nu este tratată, poate duce la simtome cum ar fi:
- anemie
- confuzie
- dificultăți de concentrare
- tulburări de memorie
- psihoză
- demență
- predispoziție crescută la infecții
- slăbiciune
- oboseală
- palpitații
- dificultăți de respirație
- piele palidă
- constipație, diaree sau gaze intestinale
- pierderea poftei de mâncare
- scăderea în greutate
- amorțeală
- furnicături și slăbiciune musculară la nivelul mâinilor și picioarelor
- probleme de vedere
- anxietate, depresie, pierderea de memorie sau modificările de comportament drastice
- infertilitate
La femeile însărcinate sau care alăptează, carența de vitamina B12 poate conduce la apariția defectelor tubului neural, întârzierilor în dezvoltare sau chiar anemiei.
Sugarii care au carență de cobalamină se pot confrunta cu tremurături ale feței, probleme cu reflexele, iritații, dificultăți de hrănire și chiar probleme de creștere. La copii, simptomele carenței pot fi întârzierile în dezvoltare, tulburări de mișcare și anemie megaloblastică.
Atunci când avansează, deficitul de vitamina B12 poate provoca diverse probleme neurologice cum ar fi amorțeala și furnicăturile de la nivelul mâinilor și a picioarelor, psihoză, manie sau chiar demență. Riscurile și complicațiile care pot apărea sunt anemia megaloblastică, gastrita atrofică, acidemia metilmalonică și homocisteinuria.
Organismul poate stoca în ficat vitamina B12 de la doi până la patru ani, astfel că deficitul apare foarte rar. Scăderea nivelului de vitamina B12 este mai frecventă în rândul persoanelor în vârstă, infectate cu HIV și vegane.
Persoanele cu risc crescut de deficit de vitamina B12
Unele persoane pot avea un risc crescut de carență de vitamina B12 din cauza unor factori precum vârsta, alimentația și asimilarea acesteia, medicamente sau anumite boli.
- Persoanele în vârstă: Odată cu înaintarea în vârstă, celulele stomacului devin din ce în ce mai puțin eficiente și secretă mai puțin acid clorhidric, iar astfel absorb o cantitate mai mică de vitamina B12. Persoanele cu vârsta peste 50 de ani ar trebui să consume necesarul de vitamina B12 din alimente fortificate cu vitamina B12 sau suplimente alimentare cu această vitamină.
- Persoanele care au afecțiuni gastrointestinale cum ar fi boala celiacă, boala Crohn sau care au suferit avut o operație de micșorare a stomacului: Și aceste persoane pot secreta o cantitate prea mică de acid clorhidric ceea ce împiedică absorbția cantitatății necesare de vitamina B12. De asemenea, gastrita, o inflamație a mucoasei stomacului poate cauza această carență din cauză că se reduce nivelul de acid clorhidric.
- Persoanele vegane sau vegetariene: Persoanele care nu consumă alimente de origine animală trebuie să utilizeze cerealele fortificate sau să-și administreze un supliment cu vitamina B12. De asemenea, pot cere sfatul medicului pentru a consuma necesarul de cobalamină. Este esențial ca femeile însărcinate sau care alăptează și au o dietă vegană să discute cu medicul lor despre aportul adecvat de vitamina B12 atât pentru sănătatea lor, cât și a bebelușului. Bebelușii care nu primesc necesarul de cobalamină se pot confrunta cu carență și pot suferi leziuni neurologice permanente.
- Persoanele care suferă de anemie pernicioasă: Această afecțiune autoimună dereglează capacitatea stomacului de a produce factorul intrinsec necesar pentru absorbția vitaminei B12. De regulă, în acest caz se injectează vitamina B12 sau se administrează pe cale orală doze mai mari.
- Persoanele care iau anumite medicamente: Anumite tipuri de medicamente pentru ulcer și reflux gastric – inhibitori ai pompei de protoni precum omeprazolul și lansoprazolul, dar și blocanții H2 precum cimetidina, famotidina și ranitidina – împiedică producerea cantității necesare de acid gastric pentru elibererarea vitaminei B12 din alimente. De asemenea, persoanele care folosesc metformină pentru tratarea diabetului sunt sfătuite să își monitorizeze valorile acestei vitamine.
- Consumul de alcool în exces: Poate deteriora sistemul digestiv și astfel este împiedicată absorbția corectă de nutrienți ceea ce poate provoca acest deficit.
Carența de vitamina B12 poate fi prevenită
Pentru a preveni apariția deficitului de vitamina B12, poți să recurgi la următoarele variante:
- Să folosești suplimente alimentare: Înainte de a alege un supliment cu vitamina B12, discută cu medicul tău despre acest subiect. Este important de reținut faptul că suplimentele alimentare nu trebuie să înlocuiască o dietă alimentară variată și echilibrată.
- Să consumi alimente bogate în vitamina B12: Multe cereale pentru micul dejun și produse din soia sunt fortificate cu cobalamină. De asemenea, alimentele de origine animală au un conținut bogat de această vitamină.
- Să utilizezi preparatele injectabile cu vitamina B12. Dacă ai avut o intervenție chirurgicală la nivelul stomacului pentru reducerea greutății corporale sau suferi anemie pernicioasă, boala celiacă sau boala Crohn, este posibil ca medicul să-ți recomande aceste injecții.
Depinzând de problema care conduce la acest deficit, pacientul poate să aibă nevoie de tratament temporar până când se atinge nivelul optim de vitamina B12 sau poate să aibă nevoie de tratament permanent.
Cum se poate diagnostica deficitul de vitamina B12?
Diagnosticarea poate fi dificilă în cazul în care simptomele nu sunt prezente, iar unele dintre simptomele menționate anterior sunt similare cu cele ale altor carențe. Așadar, medicii vor cere de obicei analize de sânge sau urină.
Există teste care determină valorile cobalaminei în corp (în sânge sau în urină). Rezultatele analizei de sânge pot fi:
- Valori normale de vitamina B12 în sânge – cuprinse între 200 și 900 ng/ml.
- Valori scăzute – sub 200 ng/ml. Aceste rezultate arată carența de vitamina B12 și pot indica afecțiuni precum anemie pernicioasă sau o tiroidă hiperactivă.
- Valori mari – peste 900 ng/ml. Sugerează probleme ale ficatului, insuficiență renală, diabet sau anumite forme de leucemie.
Doza zilnică recomandată de vitamina B12
Valorile nutriționale recomandate de vitamina B12 variază în funcție de vârstă:
- Sugari cu vârsta între 0 și 6 luni – 0,4 mcg
- Bebeluși cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 luni – 0,5 mcg
- Copii mici cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani – 0,9 mcg
- Copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani – 1,2 mcg
- Copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 13 ani – 1,8 mcg
- Adolescenți peste 14 ani și adulți – 2,4mcg
- Femei însărcinate – 2.6 mcg
- Femei care alăptează – 2,8 mcg
Surse de vitamina B12
Există numeroase alimente bogate în vitamina B12, cum ar fi:
- șunca
- carnea de vită, porc, pasăre de curte sau miel
- ficatul și rinichii de origine animală
- carnea de pește (eglefin, ton, sardine, păstrăv, somon, hering, macrou) și fructele de mare
- produsele lactate (laptele, brânza și iaurtul)
- ouăle
- drojdia nutritivă
- alimentele îmbogățite cu vitamina B12 (anumite tipuri de pâine, cereale pentru micul dejun sau diferite tipuri de lapte de soia, orez sau migdale)
Pentru a obține necesarul zilnic de vitamina B12, este recomandat să ai o dietă echilibrată și variată.
Cum se asimilează vitamina B12
Pentru ca vitamina B12 să fie asimilată, sunt necesare două etape. În primă fază, cobalamina atașată de proteinele din alimente ajunge în stomac sub forma unui complex proteic. După ce ajunge în stomac, acidul clorhidric o separă de proteina din alimente de care este atașată. În cazul alimentelor fortificate, etapa de separare nu mai este necesară deoarece acestea conțin vitamina B12 în forma sa liberă.
Cea de-a doua etapă constă în transportul cobalaminei din stomac în intestinul subțire, cu ajutorul glicoproteinei numite factor intrinsec, secretată de celulele parietale stomacale. Astfel, vitamina este protejată de acțiunea enzimelor digestive, se asigură transportul ei către țesuturile organismului și asimilarea corectă.
Contraindicații
Este important să ceri sfatul unui medic înainte de a administra vitamina B12, mai ales dacă suferi de alte afecțiuni medicale.
Mai multe medicamente pot interfera cu absorbția sau chiar utilizarea cobalaminei, cum ar fi:
- Cloramfenicolul, antibiotic folosit pentru tratarea unor tipuri de infecții.
- Inhibitori ai pompei de protoni, precum omeprazolul si lansoprazolul, ce ajută la tratarea refluxului acid și ulcerului peptic.
- Antagoniștii receptorilor H2, precum cimetidina, famotidina și ranitidina, folosite pentru ulcerul peptic.
- Metformina utilizată pentru tratarea diabetului.
De regulă, vitamina B12 este sigură chiar și în cantități mari deoarece este o vitamină hidrosolubilă și nu se acumulează în organism în exces. Orice cantitate în exces este excretată prin urină. În anumite situații, injecțiile cu vitamina B12 pot determina apariția acneei sau chiar a dermatitei, dar aceste reacții adverse sunt destul de rare.
Excesul de vitamina B12, de peste 1.000 mcg, este asociat cu diferite complicații la persoanele care suferă de afecțiuni ale rinichilor, iar un nivel foarte mare la femeile însărcinate poate determina un risc crescut de autism la copii.
Alte reacții adverse sunt reacțiile alergice, tahicardie (bătăi rapide ale inimii), nervozitate sau tremur.
